Peștele lui Solomon

”peștele-lui-Solomon = specie de pește din familia salmonidelor (Salmo labrax)” (”Dicționarul explicativ al limbii române”, după dexonline.ro)

Salmo labrax este mai des numit ”păstrăv de mare”; în engleză, ”Black Sea salmon”. Probabil că asocierea cu numele biblic Solomon e datorată denumirii grecești a somonului, solomós (σολομός). E un pește rar întâlnit -dar nu inexistent- pe coastele românești ale Mării Negre. În afară de Marea Neagră și râuri care se varsă în ea, mai trăiește doar într-un afluent al râului Vardar din Macedonia (cf. www.fishbase.se).

Nu există, desigur, nicio conexiune etimologică între numele regelui Solomon și cel al somonului (latinul salmō). În limba română, în afară de confuzia probabilă care a dat naștere denumirii peștelui din Marea Neagră, mai există o omonimie interesantă: numele Solomon are la noi și o variantă eliptică, Somon. Avem și un râu numit Somonița, afluent al Mureșului în județul Timiș. Toate ființele și lucrurile care poartă -fie și prin confuzie- numele lui Solomon trebuie să fi fost privite cândva cu o considerație aparte: în cultura populară românească, Solomon este înțeleptul atoateștiutor, iar ”solomonarul” e un astrolog, vraci și/sau vrăjitor.

S-a observat că în antichitate niciun autor grec nu amintește despre salmo, iar dintre cei latini îl menționează doar Plinius cel Bătrân și Ausonius; un fapt firesc, se zice, pentru că somonul de Atlantic nu pătrunde în Marea Mediterană. Plinius scrie că în Aquitania somonul (salmo) este mai prețuit decât toți peștii de mare. La noi, în Țările Române, de o apreciere similară s-a bucurat păstrăvul (cel de munte, Salmo trutta fario), pește care stătea pe mese de boieri și domni.

Speranțe

Zăpada trece-n fleșcăială:
vine-ncălzirea cea globală-
-și o așteaptă nătăfleții
să vină și în iarna vieții…

Numărând beri (52)

Gică, Mișu și Costică se întorc acasă după întâlnirea săptămânală de la barul din cartier, pe vreme de lapoviță și vânt puternic.
Se știe că numărul de beri pe care le-a băut Gică este egal cu media geometrică dintre numărul total de beri băute de cei trei și media aritmetică a numărului de beri băute de Mișu și Costică.
Mișu susține că e posibil ca Gică să fi băut mai multe beri decât ei, ceilalți doi, la un loc. Gică însă îl contrazice. Cine are dreptate?

*

Azi noapte a nins.
Dimineața, calc prin bălți-
-vise uitate.

(așteptând weekendul)

Diseară petrecere cu taraf, cântă Dipaesh Mood…

Munțișori

Cel mai înalt munte din România este Moldoveanu, cu ai săi 2544 m față de nivelul mării. Dar care este cel mai mic, cel mai scund munte din România față de nivelul mării?

Asta depinde, desigur, de definiția muntelui. Aș zice că muntele trebuie să îndeplinească trei condiții:

1. Să fie de piatră, adică alcătuit din roci. (Însă, de exemplu, și sarea poate fi o rocă.)

2. Să fie la suprafața pământului, la aer; ”munții submarini”, deci, nu se iau în considerare.

3. ”Rădăcina” lui să fie înfiptă adânc în scoarța terestră. Rocile de la suprafață să fie extensia supraterană a unei structuri compacte de roci care continuă măcar 1000 de metri în subteran.

Acestea fiind stabilite, m-am gândit mai întâi la vulcanii stinși din Câmpia Banatului: Șumigu, Piatra Roșie, ori Șanovița. Altitudinea acestora depășește însă cu mult 100 de metri față de nivelul mării; Șumigu are aproximativ 200 de metri, Piatra Roșie 211 metri.

(În imagine, vulcanul stins Șumigu. Foto: Nelu Crăciun, Wikimedia Commons)

Un ”munte” mai scund ar putea fi constituit de insula stâncoasă Popina din lacul (laguna) Razelm. Înălțimea ei maximă este de 47 de metri; d.p.d.v. geologic, face parte din Podișul Dobrogei. E mai scundă, de exemplu, decât celebrul munte Saint-Michel (78 m).

(În imagine, insula Popina. Foto: Julieta39, Wikimedia Commons)

Pe plan mondial, există vârfuri de stâncă aflate la suprafața pământului, dar sub nivelul mării. Aș putea da ca exemplu Kura din Marea Caspică, o insuliță de piatră ridicată nu cu mult deasupra apei din jurul ei; însă nivelul Mării Caspice este cu 27 de metri mai jos decât cel al Oceanului Planetar.

Între alte câteva țări, China se laudă cu un așa-zis ”cel mai mic munte din lume”: Jingshan, care are o înălțime de 60 de centimetri față de sol (se mai spune că lungimea sa e de 1,24 m, iar lățimea de 70 cm). Date cu adevărat impresionante; însă altitudinea lui față de nivelul mării este desigur pozitivă. Despre alți munți minusculi puteți afla, de exemplu, aici.

Cana

Ușor se face
întuneric în cana
plină ori goală.
Dar lumina-i tot așa
pe-un cer negru, undeva.

(viermii)

Oricare lucru
e ros de viermii lui moi,
mult mai moi ca el.
Oricine-i poate strivi,
dar ei sunt foarte singuri.

Picătura ce sapă-n
piatră- e moale și ea.

Numărând beri (51)

Văzută dintr-o parte, o stivă de lăzi de bere (paralelipipedice și de aceleași dimensiuni) are forma unui dreptunghi alcătuit din 6 rânduri de lăzi suprapuse. Deasupra acestora se mai stivuiesc încă 9 rânduri de lăzi, obținându-se astfel tot un dreptunghi, cu aceeași bază orizontală. Diferența dintre diagonalele celor două dreptunghiuri este egală cu de șapte ori înălțimea unei lăzi de bere. Care este lungimea bazei dreptunghiurilor, luând ca unitate de măsură înălțimea unei lăzi?

În imagine, o cățărare pe lăzi de bere, activitate care are șanse să devină sport olimpic înaintea dansului la bară.

Foto: Wouter Hagens, Wikimedia Commons

Omenesc

Arta înseamnă, poate,
să înveți lucrurile să cadă
în imponderabilitate.

Desigur, nu poți fi
la fel de talentat ca gravitația,
dar asta-i drama necesară,
absurdul, abnegația.

(în imagine, ”Ora ceaiului”, tablou hiperrealist de Magda Torres Gurza; sursa: Wikimedia Commons)