”peștele-lui-Solomon = specie de pește din familia salmonidelor (Salmo labrax)” (”Dicționarul explicativ al limbii române”, după dexonline.ro)
Salmo labrax este mai des numit ”păstrăv de mare”; în engleză, ”Black Sea salmon”. Probabil că asocierea cu numele biblic Solomon e datorată denumirii grecești a somonului, solomós (σολομός). E un pește rar întâlnit -dar nu inexistent- pe coastele românești ale Mării Negre. În afară de Marea Neagră și râuri care se varsă în ea, mai trăiește doar într-un afluent al râului Vardar din Macedonia (cf. www.fishbase.se).
Nu există, desigur, nicio conexiune etimologică între numele regelui Solomon și cel al somonului (latinul salmō). În limba română, în afară de confuzia probabilă care a dat naștere denumirii peștelui din Marea Neagră, mai există o omonimie interesantă: numele Solomon are la noi și o variantă eliptică, Somon. Avem și un râu numit Somonița, afluent al Mureșului în județul Timiș. Toate ființele și lucrurile care poartă -fie și prin confuzie- numele lui Solomon trebuie să fi fost privite cândva cu o considerație aparte: în cultura populară românească, Solomon este înțeleptul atoateștiutor, iar ”solomonarul” e un astrolog, vraci și/sau vrăjitor.
S-a observat că în antichitate niciun autor grec nu amintește despre salmo, iar dintre cei latini îl menționează doar Plinius cel Bătrân și Ausonius; un fapt firesc, se zice, pentru că somonul de Atlantic nu pătrunde în Marea Mediterană. Plinius scrie că în Aquitania somonul (salmo) este mai prețuit decât toți peștii de mare. La noi, în Țările Române, de o apreciere similară s-a bucurat păstrăvul (cel de munte, Salmo trutta fario), pește care stătea pe mese de boieri și domni.