Magna Aestas

…Soarele răsărea

ca o mireasmă dulce stăpânind văzduhul,

intrând în pielea pământului

ca în tuburile unui nai.

Tihnă

Din vechea mănăstire,

peste întreaga fire,

fuioare de tăcere:

călugării beau bere.

(tablou de Eduard von Grützner;  sursa: Wikimedia Commons)

Capătul

Capătul drumului nu e întotdeauna scopul lui

și nici locul din care privești dincolo de drum;

înveți asta

din orice plimbare prin oraș.

E doar locul din care drumul se întoarce

întru ale sale.

Privirile

Cioara, în mintea ei, știe

că între mine și ea stă un gard de sârmă

și mă privește de aproape.

Însă ceva din ochii mei deodată o sperie

și își ia zborul, ca o temătoare

pasăre oarecare.

Găina și Numărul de Aur

Munții Apuseni nu se remarcă prin înălțimi prea mari nici măcar în cadrul arcului carpatic. Studiind însă altitudinile maxime ale grupelor de munți ale Apusenilor, am observat o relație interesantă.

Vârful Găina, cunoscut mai ales datorită ”Târgului de fete” care se ține acolo în fiecare an în preajma sărbătorii de Sf. Ilie, are 1486 m. Vârful Măgura Mare, cel mai înalt din Munții Plopiș, are doar 918 m. Calculând raportul 1486/918 se obține valoarea zecimală de 1,618736…, care e destul de apropiată (3 zecimale exacte) de Numărul de Aur, 1.61803398875… .

Adunând înălțimile celor două vârfuri, obținem 2404 m. Desigur, raportul 2404/1486 trebuie să aibă și el o valoare aproximativ egală cu Numărul de Aur -și are, anume 1,61776… .

Un vârf de 2404 nu există în Munții Apuseni; dar există unul ceva mai la sud, anume Vârful Cârja, foarte vizibil din Petroșani și binecunoscut iubitorilor munților Parâng.

E vorba, desigur, de altitudini măsurate față de nivelul mării.  Pe diverse hărți, ele apar uneori modificate cu unul-doi metri în plus sau în minus, dar rapoartele rămân foarte apropiate de Numărul de Aur.

Ca să observăm coincidențe de acest gen, remarcabile, dar nu tocmai rare, avem nevoie de topografia modernă. Nu cred că dacii, de exemplu, cunoșteau altitudinea vârfurilor față de nivelul mării, deși nu erau străini de cunoștințele matematice ale antichității.

Cu un oarecare efort -și o mașină la dispoziție- toate cele trei vârfuri pot fi urcate consecutiv, de la mic la mare sau invers, în mai puțin de o săptămână. Nu știu dacă drumețul, ajuns acolo sus, va simți în adâncul ființei sale vreo armonie matematică.

Un șobolan topologic

Dintr-o carte de popularizare a matematicii, recent apărută pe la chioșcurile de ziare -un chilipir-, am aflat -la pagina 41- despre o anume lucrare a pictorului Salvador Dalí, intitulată (?) ”Șobolan topologic din Europa”.

Cartea fiind tradusă din limba spaniolă, am cugetat că o fi vorba totuși de ”El rapte topològic d’Europa” (”rapte”, nu ”rato”), adică ”Răpirea topologică a Europei”; cu referire, desigur, la episodul din mitologia greacă, al răpirii Europei de către Zeus. O eroare de traducere, așadar.

Dar nu sunt deloc un bun cunoscător al operei lui Dalí, deci ”Șobolanul topologic din Europa” s-ar putea să existe. Dacă știe cineva, îl rog să îmi spună.

Iubire

Ferice de pisică,
dulce făptură-aleasă…
Stăpâna o veghează
blând, iubitor, adică
întâi o-nchide-n casă,
apoi o și castrează.

…

Dacă ar fi om,

cerbul ar mai boncăni

doar în weekenduri.

Deslușire

Uneori șoapta frunzei plopului

și murmurul apei nevăzute din adânc

spun același lucru.

…

Caras auriu

e imaginația

în balta cu știuci.