Archive for December, 2014

De ce simple speranțe

December 30, 2014

Poate că voi mai scrie aici până în anul care vine. Poate nu.

Un An Nou fericit tuturor cititorilor! Când oamenii sunt sinceri, speră.

”La urma urmei, a spera e un semn că n-am renunțat încă să judecăm normal, nu ne-am scârbit de logică și n-am încetat să visăm cum ar trebui să arate lumea și cum ar trebui să arătăm noi înșine. Încă mai știm ce vrem, deosebim încă răul de bine, abjecția de sublim, prostia de valoare, și, dacă le deosebim, încă mai putem să alegem… nu înseamnă asta a spera? Cred că avem nevoie de speranță nu atât pentru a fixa o țintă, cât pentru a urma un drum.” (Octavian Paler)

Moș Crăciun, altădată

December 27, 2014

”Pentru noi Moș Crăciun nu era acel Miculaș de import, în hlamidă roșie, atât de străin de imaginația populară românească. El era înfățișat închipuirii noastre nins, cu sprâncene mari albe, cu barbă mare albă, cu mustăți mari albe, cu căciulă albă, cu cojoc mare de oaie până în pământ, așteptând în deal, la cireșul nostru. El nu ne aducea pom de Crăciun, jucării, dulciuri, ne aducea colac, cârnați, belșugul de mâncare de ”dulce”, după postul lung, un dar mai prețios decât toate darurile.”

(David Prodan, ”Memorii”, Ed. Enciclopedică, București, 1993)

Copacul și marea

December 17, 2014

copacul si marea

Pădurea maimuțelor

December 15, 2014

E greu să treci prin
pădurea maimuțelor; e-atâta
neliniște.
Se-aud pași grei și bâte izbind pământul,
chiar dacă nimeni n-a mai stat aici
de mii și mii de ani.

Și chiar de nimeni nu mă privește acum,
de-atunci, de demult, ei m-au văzut departe,
maimuță străină umblând prin codrul lor;
de-acum mii și mii de ani
mi-arată pumnii strânși și zâmbesc colții.

Möbius

December 13, 2014

Dacă sap aici
spre miezul Pământului
poate ajung în casa bunicilor
care mă așteptau să vin de Crăciun.
Ca o cârtiță aș ieși din podea,
bucuros că-nvăluirea lumii
e-atât de subțire, ca
banda lui Möbius.
Și ce-aș mai bea atunci
un pahar de vin în odăiță.

Lăcomie

December 11, 2014

A fi lacom înseamnă exact a mușca mâna care te hrănește; o mână ce pare din carne și sânge. Parcă mai sățioasă decât ceea ce primești din ea. Și de fiecare dată muști în gol.

 

 

(imagine din commons.wikimedia.org)

Un moment de liniște

December 10, 2014

Un moment de liniște;
vă rog.

Nu mai săriți în spinarea cailor care aleargă
spre țara lor. Nu vă pot căra în spate;
după câteva minute
se vor prăbuși în țărână cu dinții.

Mai bine stați pe margine
și puneți întrebări neroade.
Vi se va răspunde.

Tânără era vara

December 8, 2014

E-un cântec pe care nu-l mai cântă nimeni;
cântecul întâmplării de demult,
pe care-ntâia oară l-a cântat întâmplarea.
Pierdut e-acum, când slovele-i sunt neschimbate;
tot ce e viu se preschimbă dintru sine.

Tânără era vara; ciobanul
cânta pe dealuri.
Poate-l mai aud, departe,
doar păsări ce zboară peste mări.

Amiază de toamnă

December 5, 2014

Pe străzi cade-n pulberi
soarele nepăsător.

E reavănă umbra; în frunzar
se zbate și sare un nerv
alb și gol ca un vierme.