Archive for October, 2017

Ghicitoare

October 31, 2017

Sita răsturnată-o șterg,
că-i lipit de ea un melc.
El stătea cu capu-n jos,
dar l-am așezat frumos
sub o viță, la răcoare,
să viseze la o floare.

ghici

 

(o ghicitoare destul de transparentă pentru cei cu destul exercițiu; primul răspuns corect va fi recompensat cu un mic premiu)

Advertisements

Trick and treat

October 30, 2017

Un vampir, de Halloween
(fiindcă-i obicei global),
s-a distrat și el puțin,
deghizat într-un țânțar;
cu un strașnic bâzâit
toți vampirii a-ngrozit,
chiar și el s-a speriat!
și-a fugit așa mascat
până la mine pe-aici.
Și l-am așteptat c-un plici.

Număratul banilor

October 30, 2017

Pe la 1747, negustorul Teodosie Râmniceanu știa prea bine că pe lume nimic nu e gratuit și totul se plătește, chiar dacă ar fi doar să îți numeri banii. Însă nevoia îl îndemnă să facă și acest lucru.
Galbenii erau împărțiți în două grămăjoare, iar Teodosie Râmniceanu privea cu ochii măriți de spaimă cum grămăjoara cu galbeni încă nesupuși socoatei se împuținează din ce în ce mai grabnic, pentru că și număratul se plătește. Când grămăjoara se făcu mică de tot, putea să vadă chiar, din când în când, câte un galben năruindu-se în nimic. Plata. În lăcomia lui, negustorul începu să numere din ce în ce mai repede, trecând galbenii în cealaltă grămăjoară, de care neantul hulpav nu se atingea.
Însă într-o clipă a ceasului rău, Teodosie Râmniceanu luă în mână un galben care tocmai dispărea; și galbenul n-a mai dispărut, însă nici negustorul nu l-a mai pus în cealaltă grămăjoară, pentru că înlemnise în loc. Și, în fapt, înțepenise întreaga roată a lumii, nici apele nu mai curgeau, nici Soarele nu se mai rotea pe cer, iar păsările au rămas suspendate în aer, fără să mai dea din aripi, pentru că nici să cadă nu se mai putea.
Așa a încetat lumea lui Teodosie Râmniceanu; nu s-a sfârșit, dar nici nu a mai continuat. Noi acum trăim în altă lume, care și-a găsit drumul.

Atunci din nou…

October 30, 2017

Ce poate face omul când are o oră în plus și și-o rezervă pe la miezul nopții? Poate de exemplu să cânte în bucătărie. Nevasta și copilul nu-l aud, iar vecinii îi datorează de ceva vreme niște bani.

N-am reușit să mă și înregistrez, așa că vă redau vocea lui Jean Moscopol; de ascultat la orice oră liniștită.

 

 

”Când vioreaua va-nflori
și rândunica va sosi,
atunci din nou va înverzi
frunza butucilor din vii…”

Tăunul simte pix

October 29, 2017

”TĂÚN, tăuni, s. m. Nume generic dat unor insecte diptere asemănătoare cu muștele, de culoare brună, cu pete gălbui pe pântece, ale căror femele înțeapă vitele și omul pentru a se hrăni cu sângele lor, transmițând totodată boli virotice și bacteriene. ♦ Expr. A fugi ca tăunul cu paiul = a fugi foarte repede. [Var.: tăúne s. m.] – Lat. *tabo, -onis (= tabanus).” (DEX, 1998, cf. dexonline.ro)

Expresia ”a fugi ca tăunul cu paiul” se referă -dacă nu mă înșel- la faptul că paiul îi era prin tradiție înfipt tăunului în ”fund” (extremitatea inferioară a abdomenului), iar insecta, o muscă foarte mare, zbura cu pai cu tot, constituind astfel o sursă de amuzament.

Titlul de mai sus este însă o anagramă a propoziției ”Timpul nu există”.

Dacă timpul nu ar exista, nu ar conta care este ordinea temporală a fonemelor dintr-un enunț, iar propozițiile ”timpul nu există” și ”tăunul simte pix” ar avea același înțeles.
Dacă timpul nu ar exista, nu am putea să comunicăm acest lucru; și poate că timpul este în primul rând o condiție a comunicării.

Epigrama orei

October 29, 2017

Simți timpul? fiara nevăzută
și-a regăsit ora pierdută
și-acum este din nou întreg,
dar eu tot nu îl înțeleg.
(Să-l înțelegi? dorință vană;
cert e că ora e de iarnă.)

*

October 28, 2017

…Și-a fost soare azi, doar m-a plouat puțin
spre seara pământeană, cu lacrimi și vin.

Stih

October 27, 2017

De unde vii, cântec de ierburi uscate,
din cețuri de zări, din ceruri închise?
se prind ca în undiți adâncuri de șoapte;
darnic e râul, bogat întru vise.

 

stih

 

Toamna lui Sân-Medru

October 26, 2017

Culmi pe care mai urcă doar liniștea.

 

toamna

Un “La mulți ani!”

October 25, 2017

Convingerile mele republicane nu m-au făcut niciodată să spun ”fostul rege…”, ci doar ”Regele Mihai”; pentru că între timp noi, poporul român, n-am mai avut altul.

Poate că el este ultimul nostru rege.
Dar în primul rând -și dincolo de istorie- el este un om; un om de 96 de ani, căruia îi urez la mulți ani, cu sănătate și toate cele bune.

Aniversarea de azi e un eveniment care, în opinia mea, merita mai multă atenție din partea fiecăruia.