(rodul pământului)

Rodu-pământului
se înalță în iarbă și umbră,
învăluit și tainic, ca pământul…

În ”Dicționarul explicativ al limbii române” (DEX) aflăm rostul denumirii acestei plante:

”rodul-pământului = plantă erbacee toxică, cu frunze mari, late și lucioase, după a cărei dezvoltare florală poporul apreciază recolta anului (Arum maculatum)”

Se spune că în scrierile antice ale lui Pedanius Dioscorides s-au păstrat și câteva denumiri dacice ale plantei, între care adila și courionnecum, ambele explicate de lingviști prin (reconstruite) rădăcini indo-europene însemnând ”a arde”. Dacă e așa, poate că e fie din cauza culorii roșii ”arzătoare” a fructelor, fie din cauza senzației de arsură pe care o dă, în contact cu pielea, sucul lăptos al rizomilor plantei.