Între prădător și pradă nu există niciun conflict. Prădătorul nu se pune contra prăzii. Nu vrea să o corecteze în niciun fel. O vrea așa cum e.
Aici e cheia: o vrea așa cum e, nu cum poate să fie. Îi acceptă deplin prezentul și îi refuză viitorul.
Nu evitați conflictele, nu le dați pe conviețuirea ”pașnică” împreună cu vânătorul.
Conflictele sunt doar un neajuns al acestei lumi și se pot termina foarte bine în prietenie. ”Haterul” nu te acceptă așa cum ești; însă, dincolo de ură, îți dorește în viitor ceva bun (pe care, în orbirea lui, nu e în stare să-l recunoască).
Desigur, într-un conflict poți să pierzi; și asta e destul de rău. Însă parcă e mai bine ”loser” decât victimă.
Al Phagora 
July 15, 2016 at 00:42 |
Pentru a urmări raționamentul dumneavoastră, am ales să personific “conflictul” cu uliul şi porumbelul. Şi mi-a dat aşa: porumbelul nu trebuie să fie gâscă şi să aştepte ca mielul la tăiere plonjonul vulturului, ci trebuie să se rățoiască şi el puțin, poate, poate, furat de polemică, acesta din urmă, deşi preferă porumbeii aşa cum sunt, mlădii şi crocanți, îi dă un răgaz să mai pună ceva pe copănele. Dar atunci îşi amână statutul de victimă, nu-l anulează. Cred totuşi că n-am ales eu bine personajele, încerc mâine cu soacra şi nora. 🙂
LikeLiked by 1 person
July 15, 2016 at 07:01 |
Acum problema e să nu cauți statutul de victimă (pe care îl găsești nu prea târziu dacă îți plac doar conjuncturile convenabile, în care poți să te desfășori relaxat și cu feed-back pozitiv, poate “calea cea lată” din Scriptură).
Când ești față în față cu prădătorul, e greșit să îl abordezi ca pe un competitor conflictual. Berbecul nu se poate bate cu lupul ca și când acesta ar fi tot berbec. Trebuie alte strategii.
E greu să abordezi teoretic relația noră-soacră, cred că doar trăind îți dai seama de situația inefabilă.
LikeLiked by 1 person
July 15, 2016 at 07:01 |
Sunt de acord ca pradatorul isi considera perfecta prada, altfel nu o alegea.
Totusi, afirmatia ce sustine ca cel ce uraste doreste celui asupra caruia i se rasfrange prinosul trairilor si intentiilor sale negative, binele, ” un viitor bun”, nu o inteleg. Care ar fi rationamentul? Acela ca ” haterul” nu vede ca, de fapt, ii face cadou celui urat. convingerea ca acesta ii este superior si in gandire si in simtire, si simplul motiv ca “lupta” ii aduce un plus de confirmare a faptului ca este capabil, abil si determinat in a-si sustine si demonstra crezurile si convingerile?
LikeLiked by 1 person
July 15, 2016 at 07:42 |
“Haterul” ar vrea de fapt ca acela pe care îl urăște să i se conformeze. Lui și celor pe care le crede dincolo/ mai presus de sine. Prin asta îi dorește celui detestat ceea ce consideră că e bun. Iar asta conține și ceva infim care e cu adevărat bun. Acest ceva e nucleul în jurul căruia poate crește prietenia, în momentul în care va fi curățat de veninul înconjurător.
LikeLike
July 15, 2016 at 09:13
Asta-i o idee frumoasa si prin ea este usor cosmetizat sentimentul asta.
In ura adevarata, adanca, viscerala, singurul, adevaratul scop este distrugerea, anihilarea ” beneficiarului” ei. Oricat de buni am fi, trebuie sa fim constienti de asta. Sunt oameni cu astfel de porniri.Parerea mea, evident.
LikeLiked by 1 person
July 15, 2016 at 09:34
Vă dați seama că am spus invers 🙂
LikeLiked by 1 person
July 15, 2016 at 14:25 |
Buna ziua, “Nautilus”!
LikeLike
July 15, 2016 at 18:04 |
E bună, dacă lăsați la o parte ghilimelele. 🙂 Cu toate că nu mă cheamă așa în cartea de identitate.
LikeLike
July 15, 2016 at 14:30 |
Experientele prin care am trecut pe parcursul vietii ma determina sa confirm realitatea afirmatiilor ipotetice enuntate de tine în textul intitulat “Conflicte”. Felicitari !
LikeLike
July 15, 2016 at 18:02 |
D-le Iosif, și eu am parcurs -ca și alții- un pic din viață. E ceva care vă face să credeți că nu mi-am verificat în practică afirmațiile?
LikeLike
July 15, 2016 at 18:42 |
Relativ…posibil.
LikeLike
July 15, 2016 at 18:56 |
D-le Iosif, tocmai v-am citit comentariile pe alt blog. Cu tot respectul, nu-mi doresc ceva similar aici. Blogul arată și așa destul de bizar.
LikeLike
July 15, 2016 at 22:41 |
Eu prefer sa devin un “loser” e clar… 🙂
Gasesc acest articol foarte interesant ! Astept cu interes urmarea…
LikeLiked by 1 person
July 16, 2016 at 06:28 |
”Loserul” va avea mereu șansa revanșei în luptele lui reale. Așa e făcută o lege 🙂
LikeLiked by 1 person
July 16, 2016 at 12:24
🙂 In cazul acesta, nu pot decat sa privesc catre viitor cu incredere.
LikeLiked by 1 person