Orașul plutitor

În gările prin care treceam în copilărie mă fascina mult numele unui oraș: ”Beclean pe Someș”. Îmi imaginam că plutește cumva în derivă pe râul Someș, ca insula cu elice a lui Jules Verne, venind din când în când la mal să întâlnească trenul undeva între Dej și Salva. N-am îndrăznit însă să cer nimănui detalii despre acest misterios oraș plutitor; mă gândeam să întreprind niște cercetări pe cont propriu. De atunci, însă, n-am mai aflat mare lucru.
N-am fost niciodată la Beclean. Odată am trecut cu trenul, dar dormeam. Dacă voi descoperi că nu plutește, va fi o mare deziluzie.

5 Responses to “Orașul plutitor”

  1. Mugur Says:

    Așa este mereu cu visurile din copilărie. Mai bine să le lăsăm să rămână visuri, cu farmecul lor irepetabil.

    Nu-i așa că plutește frumos?

    Like

  2. szqwer Says:

    La Beclean nu pluteste decat mirosul agricol, altceva nimic.Este un orasel simplu, cu nimic spectaculos, noi trecem mereu prin el in drumul nostru catre Dej.Pare foarte saracios si oamenii pe care ii vezi stand pe marginea soselei emana toti neajunsul.Atat! Sa nu cumva sa iti daram prea tare visul tau maret despre Becleanul cel plutitor 🙂

    Like

Leave a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.