Tucutuco

”…Auzii strigându-se: Tucutuco! Tucutuco! Strânsei frâul scurt și roibul, trapând din picioare, săltă din groapa în care se scufunda, făcu câțiva pași, dar se scufundă din nou cu picioarele din față până la piept. Dacă n-aș fi sărit din șa o pățeam ca Hauchtal, care, între timp, se ridicase și-și freca ceafa cu energie.
Moreno îmi explică ce se întâmpla aici. Ne aflam pe terenul unui mic rozător numit tucutuco sau cururu, care, aidoma cârtițelor, își sapă mari vizuini subterane, legate prin galerii, la mică adâncime de la suprafața solului. Aceste galerii și cămăruțe se surpă cu ușurință, nu numai sub greutatea unui călăreț, ci chiar sub aceea a unui singur om. Cum în unele locuri aceste rozătoare se găsesc cu zecile de mii, întreg terenul devine un soi de burete, iar traversarea lui, un adevărat supliciu. ”

(Impresii de călătorie redactate după notițele lui Emil Racoviță de către dr. Dan Coman, în volumul ”Spre sud”, Editura Tineretului, 1958)

Fila de jurnal de mai sus este datată 11 noiembrie 1897. Pe atunci Emil Racoviță lua parte la o scurtă expediție în Patagonia sudică, la invitația savantului argentinian Francisco Moreno, director și fondator al muzeului din La Plata, înainte ca vasul Belgica -pe care Emil Racoviță se îmbarcase în calitate de naturalist- să plece spre Antarctica.

Dihania care a compromis stabilitatea solului pe care pășeau caii expediției este ”el tuco tuco de Magallanes”, cel cu denumirea științifică Ctenomys magellanicus; însă genul Ctenomys are multe specii de tucu-tucu. Masculii tucu-tucu produc uneori sunetul ”tuc-tuc”, iar onomatopeea e, desigur, la originea denumirii populare a genului. În imaginea de mai jos e însă o femelă.

(foto: Annaliese Beery, Wikimedia Commons)

Advertisement

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


%d bloggers like this: