Aproape ațipind,
mi-aduc aminte de iepurele
care a zbughit-o de lângă mine pe deal.
Dacă stătea liniștit, treceam pe lângă el și-atât;
nu l-aș fi văzut poate
niciodată în viața mea și a lui.
Poate că de obicei în jurul meu văd
doar realitatea care s-a speriat de mine însumi;
iepuri și păsări fugind, zburând
departe de ochii mei, spre marea pădure.
Leave a Reply