Vulpea de lut

Printre artefactele remarcabile ale culturii Gumelnița se numără și această figurină ceramică reprezentând o vulpe. E o vulpe foarte bătrână, datând din secolele 44 – 41 a. Chr.; mult mai veche, de exemplu, decât Marea Piramidă din Gizeh, care ar fi fost construită -spun egiptologii- în secolul 26 a. Chr.

Vulpea de lut ars are corpul aproape făcut covrig, însă capul ușor ridicat; se odihnește, dar nu doarme. E liniștită, pașnică și lucidă. Fie că e un idol zoomorf, un obiect magic destinat unui ritual, ori -mai puțin probabil- un obiect decorativ sau o jucărie, figurina dovedește, prin însăși existența ei, o anume simpatie a artistului pentru animalul reprezentat.

Țăranii neolitici ai civilizației Gumelnița probabil că nu detestau vulpea, așa cum au făcut-o cei din epoci mai târzii, până în contemporaneitate. Pe atunci, vulpea nu era ”hoțul de păsări”, pentru că nu existau păsări de curte. ”Gumelnițenii” creșteau oi, capre, vite mari și porci. În schimb, vulpea poate să le fi fost de mare folos: hrana ei principală e constituită din șoareci și alte rozătoare care trebuie să fi amenințat, atunci ca și azi, câmpul agricol și roadele sale. Iar dintre mulții dușmani ai neamului șoricesc, unul nu își făcuse încă apariția; pisica domestică nu mieuna prin ținuturile gumelnițene (se pare că primele pisici ”de casă” au ajuns pe la noi abia după mii de ani, în epoca dacică târzie).

Sursa imaginii: cimec.ro

Piesa se află la Muzeul Național de Istorie a României, din București.