E pământean și omul; știe și el, firește,
dar -cât poate de bine- de Mamă se ferește
cu ziduri de cetate, cu haine și cu arme,
păzindu-și tot ce ține de sete, frig sau foame.
Cu ce să-ți faci o lume, când altceva nu e
decât pământul care ți-e dat pentru orice?
Sunt multe lucruri bune –dar fruste- pe pământ,
iar omul nu le lasă în soarta-n care sunt.
Deci pentru lumea-n care mereu e cald și bine
extragem din natură niște materii prime;
le scoatem din odihna în leagănul firesc
și le vom fi schimbarea întru nepământesc.
(În imagine, materii prime importante pentru om: în stânga- silex, în dreapta- obsidian.)
Leave a comment