Ingrata

”Plaisir d’amour ne dure qu’un moment,
chagrin d’amour dure toute la vie.

J’ai tout quitté pour l’ingrate Sylvie,
Elle me quitte et prend un autre amant. …”

A existat vreo Sylvie în viața lui Jean-Pierre Claris de Florian? Sau este Sylvie pentru că rimează cu vie?
Ori poate Sylvie -din latinul silva ”pădure”- este vreo nimfă silvană, ascunzând în delicatețea ei sălbăticia unei fiare?

În orice caz, am fost de acord cu poetul, cu versurile și cântecul care au fascinat atâția interpreți. Sylvie este o ingrată, indiscutabil.
Nevastă-mea, însă, a fost de altă părere. Teoria ei este că bietul om s-a amorezat de Sylvie tocmai pentru că așa a fost Sylvie dintotdeauna, fâșneață și nestatornică; știa că va fi înșelat, dar a ignorat cu bună știință acest aspect. Se pare, deci, că avem în vedere doar partea care ne convine din fatalitate; însă fatalitatea este un întreg.

În fine.