Corigentul

În viață sunt atâtea
probleme nerezolvate.
Culegeri întregi de probleme;
cui îi trebuie?
rareori
le-am deschis.
S-a pus praful pe ele,
cel din camera mea
și cel din vis.

Am îmbătrânit
și încă-mi mai zice mama:
mai pune și tu mâna
pe-o carte.
Iar eu răspund: of, mamă
nu mi-a plăcut deloc
viața asta. Am învățat doar de-un cinci
să trec mai departe.

Distracția mea:
mă uit la peretele gol, inert
și aștept
să-mi văd undeva
sufletul meu
de corigent.

8 Responses to “Corigentul”

  1. Amalia Says:

    Eu sunt sigură că acel corigent avea visele lui în timp ce se uita le perete. Poate cineva doar să stea și să privească?

    Liked by 1 person

    • Nautilus Says:

      Cred că depinde de antrenamentul fiecăruia. Corigentul ăsta nu știu dacă mai credea în vise.

      Uitatul la un perete gol și alb, proaspăt văruit, mi se pare că era practicat de poetul Nicolae Labiș.

      Liked by 1 person

  2. blogulunuisufletpierdut Says:

    Frumos scris!

    Liked by 1 person

  3. Mél@nie Says:

    citit, re-citit si gându’ m-a dus la… Ion Minulescu si-al sau “Corigent la limba româna”! 🙂

    Liked by 1 person

  4. Cosmin Smaranda Says:

    Nautilus, nu prea le am eu cu poezia, dar asta e de-a dreptu’ genială!
    Ești sigur că nu m-ai luat pe mine drept model?

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


%d bloggers like this: