Cântec pentru ziua de Luni

În ziua de luni
soarele răsare-ntr-o periferie
liniștită, cu pensionari
îndestulați, decrepiți și nebuni.
Pe garduri cu iasomie
se-ntind motanii hoinari
iar eu merg la lucru, se știe,
pe bani.
Frumoase palate,
dar parcă mă tem
că viața dansează în altă parte
intens și boem.
Aici se conservă
sub coif de Minervă
severe vecine;
se-ncruntă la mine,
c-așa le e soiul:
-Hei, tinere, tu
De ce nu-mi duci gunoiul?