…oaspete într-un loc unde stejarii, doborâți de oameni, au pierit de sute de ani. În jur, câțiva vecini mai exotici supraviețuiesc și ei între asfalturi și betoane. S-au obișnuit unul cu celălalt, își sunt prieteni; dar poate că -în felul lui- fiecare din ei își caută încă pădurea.
April 22, 2017 at 20:47 |
Asta li se poate întâmpla şi oamenilor…
LikeLiked by 4 people
April 22, 2017 at 21:18 |
Da. Am câțiva în familie.
LikeLiked by 1 person
April 22, 2017 at 20:54 |
Oare cum o fi să-ți cauți pădurea în jungla urbană ?!
LikeLiked by 1 person
April 22, 2017 at 21:22 |
Poate nu e tocmai locul potrivit s-o cauți, dar mulți fac asta.
LikeLike
April 23, 2017 at 08:27 |
Poate că-i norocos şi a scăpat de topor tocmai fiindcă-i în oraş. La câte păduri s-au pierdut…
LikeLiked by 1 person
April 23, 2017 at 08:57 |
A fost plantat în parc. O raritate, prin orașe nu prea se văd stejari.
LikeLiked by 1 person
April 23, 2017 at 15:58 |
Şi pădurea îl caută pe el…
LikeLike
April 23, 2017 at 17:00 |
Poate Muma Pădurii.
Cine știe, probabil a ajuns deja prin parc. Dacă se costumează ca la noi, cred că nu se prinde nimeni cine este.
LikeLike
April 23, 2017 at 23:44 |
Am și eu, în drumul către piață, vreo doi, pe care-i admir de fiecare dată când trec pe lângă ei.
Însă i-am văzut în toată splendoarea lor la deal, pe câte un imaș. Adevărate monumente, care pot adăposti o întreagă casă sub crengile lor.
LikeLiked by 1 person
April 23, 2017 at 23:55 |
Altădată și câmpiile aveau codri de stejari. Au rămas -ici și colo- câțiva arbori seculari, uriași din altă lume. La deal stejarul e încă în țara lui, pe alocuri; îmbrățișând cerul cu ramurile și lutul cu rădăcinile.
LikeLike
April 24, 2017 at 00:15
” îmbrățișând cerul cu ramurile și lutul cu rădăcinile”
Frumos ai adunat cuvintele și înțelesurile!
LikeLike
April 24, 2017 at 00:18
🙂 Mulțumesc. E doar impresia mea vizuală; așa îi văd pe dealuri.
LikeLike
April 24, 2017 at 00:35
Tocmai datorită acestei impresii vizuale găsim atâtea sensuri și înțelesuri prezențelor solitare și impozante ale stejarilor. Totdeauna am fost impresionat la vederea lor solitară. În pădure nu mai par la fel de falnici.
LikeLiked by 1 person