Lalele noaptea

A plouat, apa
se scurge sticlos;
ziua mi se-nchide și
prin tulpinile verzi ale privirii
ating întunericul proaspăt,
tăcerea simplă
ca o linie vie.

Advertisements

2 Responses to “Lalele noaptea”

  1. doar verde Says:

    Cu mai mult timp în urmă am descoperit printre rândurile dumneavoastră această ”linie vie”- ba încă, mi se pare că în ultima vreme, cuvintele sunt atăt de resemnate si cuminți, încât simt nevoia să spun:„lalelele, primesc prin tulpinile verzi, puterea de a deschide ochii întunericului către lumină”!
    (Altfel, aș vrea să găsiți o încurajare în frumusețea unei lalele. Și …da,au și ele noaptea lor. Și o tăcere simplă. Ca o linie.)

    Liked by 1 person

    • Nautilus Says:

      La mine întunericul are foarte rar conotații negative, ”malefice”. Mă simt bine în întunericul nopții și al peșterilor, aș sta ”zile” întregi acolo (unde cam pierzi simțul timpului). Cred că m-aș simți bine în abisul mării (în care -fizic- n-am fost).
      Există un întuneric de dinaintea luminii (nu se simte oare bine pruncul înainte de a se naște?). Există un întuneric al adâncului, unde lumina ajunge pe alte căi decât la suprafață.

      Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: