Concediul din noiembrie

Era iarnă. În camerele de cămin mergeau din plin reșourile; dacă se ardea vreo siguranță la panou, era înlocuită de obicei cu un cui. Tocmai îmi făcusem o cafea (una din cele mai proaste pe care le-am băut în viața mea) și o savuram, tolănit în patul de la etaj.

-Auzi Horațiu, -îl întreb deodată pe colegul de cameră- tu, când o să lucri, în care lună din an îți faci concediul?
-Iulie, veni răspunsul ”chimistului” de la parter, care sorbea și el din același gen de cafea.
-Păi nu te-ai săturat de iulie? Nu ai și acum concediu în iulie? că în august înveți la restanțe. Nu te plictisești?
-Nu.

Au mai trecut cinci minute; m-am întins în pat, cu ochii închiși, așteptând ca efectul cafelei să mă scoată din toropeală.
-Parcă îți dau ăia concediu în iulie, zic eu, căscând. Tu o să ai concediu în noiembrie, Horațiu. Noiembrie!
-Nu-i rău nici noiembrie, reflectă Horațiu, întins și el în pat. Îmi găsesc o femeie… și merem la o cramă.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: