Modestie

Atât de încet vorbesc cei ce se-ntreabă în gând
”dar cine sunt eu?”;
li se aude glasul doar
când plictiseala îi face până la urmă
pe toți ceilalți să tacă.

Abia atunci se-aud bizar,
ca o poruncă timidă, ori
ca o șoaptă care se vrea stridentă.
Câteva clipe doar, până când
râsete groase acoperă totul.

Poate că auzul e un balaur
care-și așteaptă hrana; glasul lor palid,
o fragedă carne.
Poate că e mai sigur
să nu te-ntrebi cine ești.

Advertisements

3 Responses to “Modestie”

  1. SufletNeinteles Says:

    Poate ca e mai sigur, dar nu iti face tie bine sa nu te intrebi cine esti.

    Liked by 1 person

  2. anna c. ronescu Says:

    Poezia este foarte frumoasă dar i s-ar fi potrivit titlul “Strigăt în pustie”, de n-ar fi fost luat. Modestia e doar un prilej de-a inventa porecle. : )

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: