Căi ferate

Când noaptea mi-e străină mi-aduc aminte uneori
aceste brâuri magnetice
încingând pământul pe de-a latul.

Cândva în gara părăsită mi-am pus pe șine mâinile.
Credeam că voi fi deodată aici
și la capătul pământului

dar mii de roți mi-au forfecat prezența
ce n-a rămas decât ce-a fost mereu:
o umbră fugară în lumină.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: