Autoportrete

Chipul și corpul care se vede în oglindă, reprezentat obiectiv, fără ostentații, remușcări sau ascunderi. Doar în privire sau în gest, sau poate undeva în logica tăinuită a compoziției apare acel cineva care este însuși pictorul în imaginea sa interioară.

Oameni pe stradă. Unii par firești, alții -cei mai mulți- nefirești, în atitudini chinuite. E simplu: la primii imaginea interioară e construită în acord cu cea exterioară, cea văzută de ceilalți și de omul însuși ca observator exterior, membru imparțial al turmei. La ceilalți imaginea interioară primează, iar exteriorul -cel care până la urmă depinde cel mai puțin de noi- este cumva constrâns zadarnic să i se conformeze; ei ”vor să fie cum nu sunt” și își conturează printre oameni un autoportret în dezacord cu impresia privitorului, cu realitatea dictată de el.

Advertisements

10 Responses to “Autoportrete”

  1. Ivy Says:

    Suntem frumosi.

    Liked by 1 person

  2. Monik Says:

    Cea mai palpabilă relatare a unui autoportret de până acum! E cât se poate de sugestivă. Am observat acest dezacord ce poate fi frapant adeseori…

    Liked by 1 person

  3. racoltapetru6 Says:

    Naturalețea e cel mai bun garant pentru o înfățișare agreabilă.

    Liked by 1 person

  4. Poteci de dor Says:

    Oare care imagine e mai aproape de adevăr? Cum ne vedem noi sau cum ne văd alţii? Hmm…

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: