Luna

Luna nu are niciodată
înfățișarea pe care ai așteptat-o.
E simplu să o privești -dintre toate
cel mai simplu.

Când privesc luna mă simt atât de vechi,

mai vechi decât pădurile,
decât țipătul peștilor în mare,
mai vechi decât huma și încolțirea verdelui,

mai vechi ca odrăslirea pietrelor
și nisipul măcinat în clepsidră,
mai vechi ca umbra pe pământ.

Când privesc luna
toate acestea tac.

Advertisements

3 Responses to “Luna”

  1. anna c. ronescu Says:

    „mai vechi ca odrăslirea pietrelor
    și nisipul măcinat în clepsidră”

    Versuri frumoase ca o incantație. Imi place și verbul (a) odrăsli, nu-l știam. Despre legarea lui de pietre, nu mai spun! : )

    Liked by 1 person

    • Nautilus Says:

      Luna emană o incantație atât de veche :), încât nu poate fi redată, nici măcar în versuri.

      ”A odrăsli” e un cuvânt mai frumos decât altele de origine slavă (să zicem: a munci, a trudi, a roboti, a se strădui, a (se) canoni, a (se) căzni ș.a.)

      Vă mulțumesc mult pentru încurajări.

      Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: