La garaj

La garaj ne odihnim ca melcii.

Privind prin paharul ciobit lumea verde
abia aștept luna mai,
uitarea, cărăbuș zbârnâind.

Privind prin paharul ciobit
uit că privesc.

Din când în când ies la aer,
număr etajele blocului
și poate numerele se vor lipi unul de celălalt,
ca apa de apă.

Numele ce-l strigați nu e al meu,
nu mă vedeți, dar știu
că așa vi se pare, tâmpiților.
Și alt pahar îmi trece prin mână înăuntru.
La garaj
niciun pahar nu seamănă cu celălalt.

Privind prin paharul ciobit lumea verde
abia aștept luna mai,
uitarea, cărăbuș zbârnâind.

Îmi vine să plâng, se plânge des aici,
îți iei un pahar și plângi în fața lui, e simplu.

Mă ridic și plec, asta e, abia merg,
în urma mea cineva răcnește barbar, scurt,
ca un corb.
Și merg pe stradă, răsuflu și eu
ca voi, tâmpiților.

Printre blocuri e seară,
după o zi în sfârșit cerul e moale.

Advertisements

2 Responses to “La garaj”

  1. anna c. ronescu Says:

    :))))
    Cu riscul de a trece, definitiv, în rândul celor care nu văd, nu știu dar răsuflă: de ce nu aruncați paharul ăla ciobit, din garaj? Printr-un pahar de plastic, tâmpiții ar deveni personaje imaginare, poate chiar simpatice.

    Like

    • Nautilus Says:

      De ce să-l arunc? Nici măcar nu e al meu. ”La garaj” e o crâșmă de cartier, între blocuri. Localul e înființat chiar într-un garaj, de unde și numele.

      Povestea e pe jumătate imaginară, desigur. Sănătatea nu îmi prea permite să beau.

      Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: