Profesorul și mâinile

Europenii nu descoperiseră insula regelui Tutanganoa pe vremea când el aflase deja destule lucruri despre ei. Având aplecare spre studiu, regele știa toate învățăturile bătrânilor tribului și voia să afle și ceea ce știu oamenii albi. Pe căile nebănuite ale comerțului, Tutanganoa făcuse rost de o tablă cu cretă și chiar de un profesor englez, d-l Jones.

La prima sa lecție, Tutanganoa vru să știe cât timp i-a luat d-lui Jones să învețe tot ceea ce știa. O, făcu d-l Jones; peste treizeci de ani -și încă învăț. Păcat, zise regele, cu resemnare în glas. Nu cred că voi mai trăi atâta. Aveam de gând să te mănânc după ce mi-ai fi dezvăluit toate învățăturile.
D-l Jones, căruia nu-i plăcuse niciodată personajul Șeherezada, răsuflă ușurat.
Dar stai, spuse Tutanganoa. Văd că scrii pe tablă doar cu mâna dreaptă. La ce-ți folosește stânga?
D-l Jones nu fu în stare să dea un răspuns satisfăcător. La cererea elevului, încercă să scrie pe tablă cu stânga, iar rezultatul fu jalnic.
Prea bine, zise regele; și puse să i se taie d-l Jones mâna stângă. În după-amiaza aceleiași zile a și mâncat-o, gătită după toate regulile artei indigene. A apreciat în mod deosebit podul palmei.

După câteva săptămâni, Tutanganoa hotărî să-i taie d-lui Jones și ambele picioare. Îi erau inutile, oricum, de vreme ce doi tineri voinici puteau să-l țină în brațe și să-l plimbe oriunde în fața tablei. De data asta, regele i-a chemat la masă pe fiul lui cel mare, Rooramo și pe d-l Jones (profesorul nu a putut să nu aprecieze gustul propriei cărni, mai ales cea de pe talpa piciorului). Din ziua următoare, la lecțiile d-lui Jones a venit și Rooramo; spre deosebire de tatăl lui, era un elev slab și impertinent.

După vreo cincisprezece ani, studiile lui Tutanganoa ajunseseră la nivel universitar. Ar fi devenit un bun expert în dreptul britanic, dacă nu și-ar fi dat duhul chiar în timpul unei lecții.
De atunci, zilele bune ale d-l Jones s-au cam încheiat. Rooramo, în calitate de nou rege, hotărî că învățătura albilor este în întregime inutilă, ca și persoana d-l Jones, a cărui carne nu-i plăcuse defel. Din respect pentru tatăl său, divinul Tutanganoa, Rooramo nu-l ucise pe englez; îl îmbarcă într-o pirogă fără vâsle și-l lansă la apă, în voia curentului ecuatorial de sud.

Pe mare, d-l Jones își folosi toată priceperea și calmul de care era în stare pentru a scăpa cu viață sau măcar a trăi cât mai multă vreme. După multe săptămâni, i-a ieșit în cale un vas englez de comerț; vâslind din răsputeri spre el, cu singurul braț, a fost în cele din urmă observat și luat la bord.
În patrie, d-l Jones și-a regăsit sora, rămasă văduvă bogată. În casa ei n-ar fi dus lipsă de nimic. Însă d-l Jones își pierduse sensul vieții. Într-o stare de mâhnire adâncă, a încercat să-și pună capăt zilelor cu un pistol; glonțul, însă, a ratat de aproape organele vitale.
După însănătoșirea profesorului, sora a luat decizia dureroasă de a-i amputa și brațul rămas, pentru a preveni tentativele de sinucidere. Mulți s-au așteptat atunci ca d-l Jones să moară pur și simplu de inimă rea. Din contră, profesorul și-a regăsit pofta de viață; a construit un dispozitiv cu ajutorul căruia putea să se deplaseze și să apuce obiecte; era controlat prin forța maxilarelor și a mușchilor gâtului. Din păcate, această invenție -ca și schița ei- nu s-a păstrat.

Advertisements

6 Responses to “Profesorul și mâinile”

  1. smaranda64 Says:

    Mi-a plăcut îngrozitor de mult.

    Like

  2. qwykx Says:

    brrr!
    De ce nu, Profesorul si picioarele? Ele nu sunt importante? :-))

    Like

  3. anna c. ronescu Says:

    Eu sunt de acord cu ideea poveștii! Corpul omenesc are atâta balast! Să păstreze fiecare doar ceea ce îi este util. Un muncitor – brațul, intelectualul – capul, fotbalistul – piciorul. Mă gândesc, totuși, cum ar arăta un miting împotriva guvernului, de exemplu. 🙂

    Liked by 1 person

    • Nautilus Says:

      După miting universul ar arăta cam la fel ca de obicei după un miting. Știu cum e, am fost la unul. Guvernul nu s-a schimbat, dar peisajul-da. Doar nu era să aștept la o coadă de 20 de persoane la toaleta ecologică.

      Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: