Țărm

asculți doar glasul negru al valurilor;
nisipul e-nghețat când soarele nou se ridică
din apele mării străine.
o clipă timpul te-a legat de țărm,
ca un exil de-o veșnicie.
și soarele nou se ridică.

Advertisements

4 Responses to “Țărm”

  1. aladina Says:

    nu stiu de ce, finalul l-am citit altfel..in loc de “si” era un “doar”. mintea joaca feste ciudate:).

    Like

    • Nautilus Says:

      Este acolo și un ”doar”. Cititorul, până la urmă, e liber să citească textul așa cum vrea, chiar dacă acesta e o înșiruire unidimensională.

      Like

  2. Nautilus Says:

    Când am scris rândurile de mai sus mi l-am imaginat pe Ovidiu, poetul exilat la Tomis, privind răsăritul Soarelui în ziua solstițiului de iarnă. Pământul era ostil și barbar, iar marea -stranie și interzisă.

    În fiecare an, la solstițiul de iarnă, Ovidiu privește soarele ridicându-se din mare. Speranța exilatului e subțire ca o rază de lumină. Și fiecare din noi e exilat pe un țărm străin.

    Like

  3. aladina Says:

    …fara speranta.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: