Ora exactă

Era în jurul amiezii când mă interesam de ora exactă. Parcul era plin de copii, veniți de cine știe unde; probabil că orele se terminaseră ceva mai repede la o școală. În parc îl așteptam pe cineva -persoană însemnată- și nu era politicos să mă îndepărtez prea mult de locul întâlnirii. Din păcate, nu știam ce oră este; nu port ceas la mine și îmi uitasem și telefonul la serviciu. Iar pe lângă banca mea veneau, în valuri, doar copii.
Desigur, copiii sunt foarte drăguți; să nu uităm însă că și ei sunt tot oameni.

Prima oară a trecut pe lângă mine un grup vesel de vreo șase-șapte juniori cam de clasa a treia-a patra.
-Nu știți cât e ceasul? i-am întrebat.
S-au uitat toți la mine și… au izbucnit brusc în râs; apoi au trecut mai departe.

După asta, destul de nedumerit, l-am abordat pe un băiat de vreo șapte ani care purta un ceas pe mâna stângă.
-Bună, mi-ai putea spune, te rog, cât e ceasul?
Băiatul m-a privit ironic, superior și mi-a spus:
-Dacă vrei cu adevărat să știi cât e ceasul, încearcă și o să-ți dai seama singur.
Apoi, cu un ton batjocoritor, mi-a mai zis:
-Trebuie să progresezi spiritual.
Și a râs, cu un râs neverosimil pentru un băiat de șapte ani.

Am întrebat-o apoi pe o fetiță ceva mai mare, blondă, cu aparat dentar, ochelari și o șuviță vopsită în mov.
-Bună ziua, îmi spui te rog ce oră este?
-Îți spun! Mâineeeee!… Hehehehe!
Și a trecut mai departe, râzând. De la distanță mi se părea că behăie.

A urmat apoi o fetiță cu un aer straniu; avea părul castaniu și ochii mari, verzi, aproape hipnotici. Mi-am zis că ar putea să fie Fata Pădurii în copilărie.
Ea a fost prima care a răspuns cât e ceasul.
-Unsprezece și douăzeci, mi-a zis, după ce s-a uitat pe ecranul telefonului.
După cum mi-am dat seama și din voce, mă mințea. Oare de ce? Trebuie să fi fost cu cel puțin o jumătate de oră mai târziu.

Ultimul pe care l-am întrebat a fost un băiat timid și trist, cu ochelari și mers stângaci. Mi-a răspuns că are ceas, dar nu știe să citească ora. L-a scos din ghiozdan și mi l-a arătat și mie.
Ceasul era stricat.

Advertisements

2 Responses to “Ora exactă”

  1. anna c. ronescu Says:

    Cred că ați avut noroc că erau copii. Adulții care susțin că știu ora exactă sunt ori naivi, ori impostori. : )

    Like

    • Nautilus Says:

      Așa este cu adulții. Dar nici cu copiii n-am avut noroc, ci doar l-am căutat. Copiii, într-adevăr, sunt mai aproape de curgerea timpului.

      Între copii și adulți, între nou și vechi, nu prea există acorduri. Noul nu are de ce să fie de acord cu vechiul, să-i sprijine existența.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: