Scrisoare

Azi a bătut vântul;
din cauza asta timpul a trecut mai repede
și m-am plictisit (aici nu e
nicio contradicție).

Când am ieșit afară
o barză neagră m-a călcat în picioare
metodic, ermetic, ca pe aluat;
mi-a fost de ajuns o dată, nu mai vreau.
Mâine iau un taxi.

Mă doare capul
ca pe o cafea proastă.
Vasele nu le-am spălat, îți imaginezi
(ți-am spus că timpul a trecut mai repede).

Știi ce cărți bune avem în bibliotecă?
Am citit din vreo zece
câte o pagină, până s-a înserat.

Ce tristă e
lumina aprinsă de oameni.
De n-aș fi trist, aș stinge becul
și m-aș așeza lângă pat, firesc, ca un câine.

Advertisements

11 Responses to “Scrisoare”

  1. cru Says:

    as taia aia cu “metodic, ermetic…”, e un plus pe care il spui doar ca sa iti fie tie mai clar. si-as renunta si la “pe” ala, din ca pe o cafea proasta. iarta-ma, cateodata tin foarte mult la text 🙂

    Like

  2. Poteci de dor Says:

    Eu n-aş renunţa la nimic. Am primit textul aşa cum e şi l-am simţit aşa, întreg

    Like

  3. cru Says:

    ai să mă ierți. 🙂

    Like

  4. gravgravatar Says:

    ce rost are să intervii în textele altuia (n-am înțeles niciodată ce se întâmplă la cenacluri, poate e de ajutor dar în general e o traumă pentru autor).

    Like

    • Nautilus Says:

      Da, acum e bizar; mai demult se intervenea foarte mult în textele altuia. Nu erau atât de personale, iar personalitatea (unui biet autor, de obicei anonim) nu conta atât de mult. Textul era mai degrabă ”impersonalizat”, până în zorii epocii moderne, dacă nu greșesc.

      Există însă impresia că poți face un text mai bun modificând ușor unul existent. I se poate întâmpla oricui. Tăiem o ramură și eventual punem în locul ei un altoi din colecția proprie. Sună mai bine pentru noi, cel puțin.
      Pentru autor, e ca și când i s-ar spune unei mame că ar fi putut face un copil mai frumos, dar n-a avut grijă în timpul sarcinii și travaliului; însă o mica operație estetică rezolvă problema.

      Am modificat uneori forma unor poezii mai vechi, asta e un fapt. În cazul de față, nu văd ce și cum s-ar putea modifica.
      Sper că nu am jignit pe nimeni în comentariile anterioare; sunt un pic misogin, nu am ascuns asta niciodată 🙂

      Like

      • gravgravatar Says:

        La fel cum e un fapt că mulți autori intervin în propriile texte după o perioadă de ”uitare”. Textul e ceva personal, cred că existau mentori sau maeștri pe vremuri, nu cred să se mai practice așa ceva – în lumea noastră nimeni nu așteaptă nimic de la nimeni.

        Like

      • Nautilus Says:

        Acum în lumea noastră există părerea generală că poți descifra personalitatea cuiva, că-i poți pătrunde în gânduri etc. Ședințele la psiholog se bazează pe axioma asta. Textul poate fi personal, dar tu îl poți ”pătrunde” mai bine ca autorul. Asta e mentalitate contemporană, nu medievală.

        ”mulți autori intervin în propriile texte după o perioadă de ”uitare””

        Da, în alte vremuri aceeași floare răsare altfel 🙂

        Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: