Periferii

Dacă îmi apropii corpul de coaste simt neliniștea,
oameni de la alt capăt al pământului suferind de-atât de departe
încât durerea ajunge un condiment în atomii aerului.

Și parcă blocul de după fereastră s-a prăbușit pe jumătate,
peste lanul de porumb pe care nimeni nu-l mai culege;
atât de mult au muncit oamenii din oraș pentru el,
pentru această simetrie ca un capăt al minții.

Înțeleg de ce lumea se termină chiar aici în vecini;
frumos la urma urmei.
Poate e vremea de o plimbare de seară, ceva nou,
poate mă mușcă din iarbă o șopârlă,
ori calc într-un cui sau sârmă ghimpată.

Advertisements

4 Responses to “Periferii”

  1. abisurile Says:

    Frumos descris acel peisaj dezolant.

    Like

  2. anna c. ronescu Says:

    Avantajul plimbărilor de seară este că, anesteziat de întâmplările de peste zi, pot trece neobservate și mușcătura șopârlei dar și rănile din călcâi. : )

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: