În gheare

Bucuria și Tristețea au chip omenesc; când le privești în ochi, aproape uiți că au aripi și gheare.

În ghearele lor te pot purta departe, deasupra lumii și abisului, în exaltare sau durere adâncă. Apoi rămâi tu însuți, cu cicatricele călătoriei în carne; iar Păsările poposesc undeva, pe ramurile aceluiași copac.

(Sirin și Alkonost, Păsările bucuriei și tristeții, pictură de Victor Vasnețov; sursa: Wikimedia)

Advertisements

2 Responses to “În gheare”

  1. Mugur Says:

    Împreună te poartă în zborul lor, căci fiecare bucurie este însoțită de-o tristețe, într-un paralelism perfect. Doar crengile odihnei diferite-s, iar tu rămâi, strivit cumva, sub arborele vieții.

    Like

    • Nautilus Says:

      Se poate ca fiecare bucurie să își aibă tristețea ei; pentru pământeni, însă, tristețile și durerile nu sunt însoțite de bucurii-pereche.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: