Basme

Basmele există, probabil, de când e omul om. Deși multe din ele nu s-au schimbat prea mult de mii de ani, totuși e o mare diferență între felul în care erau spuse în vechime și felul de acum. Pe vremuri părinții credeau exact ca și copiii în lumile fantastice ale poveștilor. Le povesteau copiilor întâmplări fabuloase, nu neapărat reale, dar plauzibile; așa cum faptele prezentate într-un roman contemporan ori într-un film sunt de multe ori plauzibile, asemenea știrilor cotidiene.
Azi nu poate fi vorba de așa ceva. Oamenii nu mai cred în basme; dar, dacă le-ar povesti copiilor doar întâmplări posibile în lumile în care cred cetățenii cu drept de vot, le-ar oferi o lume cumplit de săracă și aproape lipsită de speranță. Iar părinții, oricât ar fi de săraci, le oferă de obicei copiilor mici măcar iluzia unei prosperități.

Advertisements

2 Responses to “Basme”

  1. anna c. ronescu Says:

    Basmele moderne nu mai încep cu “a fost odată”, ci cu “cândva, în viitor”, dovadă că trecutul nu prea ne mai mulțumește.

    Like

    • Nautilus Says:

      O bună observație. Dealtfel orice viitor e plauzibil, oricum ni l-am putea imagina. El nu reprezintă însă un fundament al lumii, nu are -ca să zic așa- profunzimea ontologică a trecutului. El se bazează oarecum pe prezent, nu invers.

      Cred că există o tendință a ruperii de trecut, care ar putea fi explicată ca reflex al fricii de moarte.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: