E-un cântec pe care nu-l mai cântă nimeni;
cântecul întâmplării de demult,
pe care-ntâia oară l-a cântat întâmplarea.
Pierdut e-acum, când slovele-i sunt neschimbate;
tot ce e viu se preschimbă dintru sine.
Tânără era vara; ciobanul
cânta pe dealuri.
Poate-l mai aud, departe,
doar păsări ce zboară peste mări.
Leave a Reply