Figurile

Nu am înțeles bine niciodată
figurile geometrice simple.

Mi-am apăsat așadar carnea într-un triunghi
până am rupt din ea
forma unui triunghi.
Nu mi-a păsat: atât de plăcut e
să înțelegi.

Apoi am vrut să pricep un pătrat; l-am lipit
de ureche și mi-am rupt-o
în formă pătrată, decupată cu grijă.
Ce ușurare a fost!
Am aruncat apoi pătratul de ureche,
nu-mi mai trebuia. Și azi încă trag de el câinii.
Pe urmă am văzut din nou un triunghi
și m-am repezit în el cu dinții, i-am rupt, i-am spart
în forma triunghiului.

Sublim lucru e înțelegerea, priceperea; atunci
nu-ți mai pasă de nicio viață sau moarte.
Din cauza ei șchiopătez acum, până voi ajunge o zdreanță de carne,
învârtindu-se logic pe drum, ca o șenilă.

Advertisements

2 Responses to “Figurile”

  1. Mélanie Says:

    poemu’-ti “cubist” mi-a reamintit un tablou de Braque… ghici care? 🙂
    http://www.eternels-eclairs.fr/tableaux-braque.php
    * * *
    @”l-am lipit
    de ureche și mi-am rupt-o
    în formă pătrată, decupată cu grijă.” – ca Van Gogh?…

    Like

  2. Nautilus Says:

    S-ar putea să ghicesc, deși nu privesc de obicei mai mult de un tablou pe zi.

    Ei, nu mi-am rupt toată urechea, nici Van Gogh nu și-a decupat-o ”cu grijă”… 🙂

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: