Noaptea lynxului

” Şi linxul, care locuieşte în mormânt pe vecie …”

( Edgar Allan Poe – “Tăcere – o fabulă” )

*

Se spune că ochiul lynxului străbate orice întuneric. Asta- poate- pentru că lynxul e un prizonier al nopţii.

Din cărţi despre animale am aflat că râsului îi place uneori să stea, ziua în amiaza mare, ascuns în apropierea drumurilor umblate din pădure.

El priveşte curios lumea şi în timpul zilei; dar nu ştiu dacă vede lumina zilei. Pentru el e mereu noapte; se mişcă prin ea ca singura vietate din hăul unui mormânt veşnic, văzând doar luminile nevăzute.