Sunt regele…

Sunt regele motanilor;
mai blând ca mine
nu-i un altul,
nici mai puternic,
nici mai drept.

Pe strada dintre blocuri
oamenii se-opresc
la scara mea:
“Ce motan uriaş!
de două ori mai mare
ca o mâţă neagră.
Oare ce-ascunde
înăuntru? bomboane
sau poate coniac?
Al cui o fi?”

În ochi nu mi se-ascunde
nicio crimă.
Unii îmi caută-n privire
după ceva de preţ, pesemne;
dar am
doar strălucirea lacului de lapte-al serii
pe care-o oglindesc.

Apoi, oamenii trec
pentru că eu nu sunt un lucru.
Toţi vor să dea de capătul lucrurilor
chiar şi al firelor pierdute,
pe care nimeni
nu le mai ţine-n gheară.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: