Muzica străzii

Foarte rar mi-am pus căşti pe urechi ca să ascult muzică. Cred că nu le-am mai folosit de mulţi ani; şi le-am folosit doar pentru ca alţii să nu audă ceea ce aud eu. Nu cred că muzica pe care vrem să o auzim are dreptul de a ne ocupa tot orizontul sonor; e doar o voce printre altele. Când asculţi doar un cântec , nu îl asculţi nici măcar pe el.

Mai cred că nu are niciun rost ca atunci când cânţi (vocal sau instrumental) să depăşeşti intensitatea naturală a vocii omeneşti. Eşti om şi e bine să te exprimi în măsura omenească. Ceea ce o depăşeşte e diform, e un chip stâlcit (poate în acelaşi fel în care un şoarece mare cât un elefant s-ar prăbuşi sub propria greutate). Desigur, în acest fel poate că n-ar mai exista concerte; dar cred că şi aşa prea mulţi oameni merg la concerte.

Îmi plac oamenii care cântă în stradă. E cea mai bună muzică. Vocea lor se aude pe fondul zgomotelor străzii; când te îndepărtezi puţin, cântăreţii nu se mai aud. E un pic trist acest lucru, însă poţi auzi, în drumul tău mai departe, muzica străzii, muzica zilei.

Advertisements

2 Responses to “Muzica străzii”

  1. bhuttu Says:

    Pai si Jimmy s-a chinuit degeaba sa scoata sunetul bombei atomice din chitara la Woodstock?

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: