Din cartea închisă

Din cartea închisă am vorbit;
cuvânt ca o lespede,
grea apăsare care nu atinge.

Despre cei care au fost
până când pietrele nu le-au mai arătat
stelele.
Pământul nu mai avea catarge
în cerul nou
şi unii au sărit.
Alţii s-au culcat
pe la rădăcini de arbori şi fire de iarbă
şi nu se vor trezi nicicând.

Cei vechi, cei neasemenea,
ce nu mai pot fi plămădiţi din roată,
cugete fără ţintă.
Am vorbit atunci
din neclintit, ca o lespede

Să nu se pună praful pe cartea închisă
ce-mi e mereu pe masă.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: