Casa și pictorii

Arhitectul din antichitate ridicase o casă care, după spusele lui, urma să dăinuiască mereu, ca o formă pe care forțele universului nu pot decât să o șlefuiască. Casa crescuse încet între dealuri și văi; părea că fusese acolo dintotdeauna și abia atunci se înfățișa, ținând în cumpănă întreaga lume în care putea fi văzută.

Această întrupare a echilibrului lumii a fost cea care a și împărțit lumea; în jurul casei se aflau deodată mai multe lumi distincte, cu propriul lor echilibru, care s-a întrupat, de-a lungul veacurilor, în mai multe case, cele fără de care orașul n-ar fi fost întreg.

Apoi au apărut pictorii.

Se știe că, într-un tablou, cea de-a treia dimensiune este fictivă. Cine reușește să intre într-un tablou intră în altă lume; această lume are legile ei, uneori analoge celor din lumea concretă, dar având nucleul lor născut dintr-o natură străină.

De câteva sute de ani, pictorii care trec prin oraș pictează tablouri înfățișând casa. Prin aceste tablouri, casa intră în lumi străine, pe care nu le ține în echilibru. Fiecare tablou, fiecare compoziție în care este prinsă ruinează casa încetul cu încetul.

De fapt a ajuns de multă vreme o ruină; pictorii, însă, nu încetează să o redea în tablouri, zi și noapte, devorând-o cu venerație.

Unii spun că, în cele din urmă, casa se va nărui, iar o dată cu ea și universul. Alții, dimpotrivă, susțin vag că de-abia acum se întrevede ceva din adevăratul chip al casei, că totul a fost prevăzut de arhitectul din vechime și ca sfârșitul lumii nu vine o dată cu distrugerea, ci cu perfecțiunea.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: