Omul din dulap

“Baudelaire se întinse îmbrăcat, dar îl observa pe Trapadoux cu coada ochiului.

Acesta, crezându-l adormit, fumă o pipă, învârti pe deasupra capului nişte sticle pline cu gloanţe de vânătoare ca pe nişte haltere, apoi intră şi dispăru într-un dulap mare, închizând uşile după el.

Poate că acest dulap dădea, printr-o uşă secretă, într-o altă încăpere ? Pradă celei mai mari nedumeriri, Baudelaire dormi rău şi cum se făcu ziuă îl strigă pe Trapadoux care deschise uşa dulapului şi apăru tot aşa de serios, aşezat pe un scaun în mijlocul sticlelor-haltere “

( Pierre Labracherie, “Parisul literar în veacul al XIX-lea” ; trad. Ileana Zara; Ed. Univers, 1974)

***

O cutie verticală s-ar dezechilibra pe marea în care plutesc fiinţele vii şi cutiile orizontale ale sicrielor.

În dulapul neatins de valuri gândurile se limpezesc şi uneori dispar. E o lume în care nu poţi mişca apele; strigătul nu poate străpunge vidul şi se răsfrânge doar în tine.

( Un pictor a pictat cândva un om în dulap; poate că din memorie. “Figure with meat”. )


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


%d bloggers like this: