În anul 2003 a murit la vârsta de 25 de ani, ucisă de un urs polar, Vasilina Alpaun, ultimul locuitor al insulei Vranghel. Locuitorii satului Uşakovskoie fuseseră strămutaţi pe continent în 1997; femeia a ales să se întoarcă la casa ei de pe insulă.
Ce anume a determinat-o pe o femeie de 20 de ani să stea singură pe o insulă arctică îmi e necunoscut; şi, dealtfel, poate scăpa raţiunii majorităţii oamenilor de azi.
Ştim însă că s-a întors acasă.
*
Poate că a trăi pe pământ e mai important decât a trăi printre oameni.
Iar a părăsi un loc care poate fi locuit, unde găseşti cele necesare traiului, doar pentru a trăi printre oameni poate părea nefiresc. Şi probabil că este nefiresc pentru orice om; care – se ştie – se naşte singur şi moare singur.
Al Phagora 
February 9, 2011 at 04:54 |
Cred ca ea a gasit locul a carui inima batea in acelasi ritm cu bataile inimii ei, locul si imaginile de care ti se (poate) face un dor bolnav si a ales sa-si regasesca sufletul si linistea, decat sa traiesca fara, sau cu vreun substitut, dar printre oameni.
LikeLike
February 9, 2011 at 05:04 |
Cred ca ea a gasit locul a carui inima batea in acelasi ritm cu bataile inimii ei, locul si imaginile de care ti se (poate) face un dor bolnav; poate a ales sa-si regasesca sufletul si linistea, decat sa traiesca fara, sau cu vreun substitut, dar printre oameni.
LikeLike
July 20, 2018 at 11:37 |
[…] dacă a implicat unele sacrificii (dacă ați ajuns până aici cu cititul, citiți vă rog și asta). Rămâne de văzut dacă vreo societate poate să aducă și îndestularea pe care tot mai […]
LikeLike