Meta-ispită

Un mecanism al ispitei: dracu’ vrea să fii de acord cu o propoziţie falsă de-a lui. Şi ţi-o propune ca obiect , îţi face deci o meta-propunere de nerefuzat: obiectele nu se pot refuza, ele există.

Fiind tu de acord că propoziţia există, dracu’ pretinde că eşti acord şi cu faptul că propoziţia e adevărată.

Acceptând propoziţia ca obiect, musai să o şi integrezi în lumea obiectelor “asemenea” ei, cum ar fi propoziţiile adevărate. Ca şi când doar propoziţiile “adevărate” ar fi demne de a exista … spune taman dracul.

( Ajungem iar la definiţia axiomatică a dracului-amăgitor, în acest caz el forţând asemănarea unei propoziţii false cu una adevărată )

Advertisements

3 Responses to “Meta-ispită”

  1. gabriellajoy Says:

    Ti-am acordat premiul de Scriitor Superior 😉
    http://gabriellajoy.wordpress.com/2010/02/11/si-premiul-de-scriitor-superior-merge-la/

    Like

  2. Nautilus Says:

    Prea complicat !

    Like

  3. elena pasima Says:

    Meta-ispita matale te denunta: ori ai probleme cu tara in care traiesti, ori ai pierdut prea multe nopti citind Abelard, Anselm de Canterbury si Denis de Rougemont. Deh, cine poate sa recunoasca toate hologramele lui Niki Percea. Si, a propos de scuipatul cahfelei in ceasca pe sens invers, exista o hirjoana de hologramare-mistificare – procesul Jeanne d’Arc. E iin acelasi spirit.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


%d bloggers like this: