[Multimea vida si Timpul]

Nicio logica nu guverneaza lucrurile care nu exista. Despre ele se poate spune orice. Dar nu oricand.

Timpul e unicul ordonator al celor ce nu exista.

Cuget daca nu cumva asta e definitia si rostul lui.

6 Responses to “”

  1. cristia Says:

    Oare cardinalitatea multimii vide sa cuprinda infinitatea densa a posibilitatilor de manifestare in spirit si materie? Sa cuprinda “inca nemanifestatul”? In cazul asta, da, timpul este ordonator. Nu si declansator insa.

    Like

  2. Nautilus Says:

    E o interpretare; care insa nu-mi apartine.

    Pentru mine multimea vida cuprinde lucrurile imposibile, cele care nu se vor manifesta niciodata.
    Poti spune ca “nimic nu e imposibil” sau “vidul nu exista”, dar nu ai puterea de a instaura domnia Absolutului. Asa vorbeste doar Zeul in lumea de apoi.

    In lumea asta multimea vida- si timpul – exista.

    Like

  3. cristia Says:

    Nu am puterea de a instaura domnia Absolutului. Dar independent de mine, de tine, de ei, Absolutul exista, iar matematica (virgula) ca “latura ideala a Universului” cum am citit undeva, il recunoaste si i se supune.
    Multimea vida exista aici. Noi o percepem prin limitele intelegerii noastre ca pe acea multime ce contine absenta acuta si non-identitatea. Aici. Acum. Atata timp cat ne privim contextul detasat complet de Intregul caruia apartine, multimea vida e plina de vid iar Timpul e dictatorul sub talpa caruia stam. Daca privim din perspectiva Intregului, vedem ca timpul este anulat si ca multimea vida va germina mii de manifestari. Cand? In singurul punct viu ce depaseste deznadejdea lui “niciodata”, anume Infinitul.

    Imi cer scuze daca totul capata aspectul unei mari aberatii, e ceea ce simt si poate ca mi-e greu sa exprim intr-o disciplina multumitoare a cuvintelor. Iarasi imi cer scuze pentru cunostintele-lipsa intr-ale matematicii. Dar imi aduc aminte de o formulare care pe mine, iarasi, m-a incantat: Multimea vida este totalitatea punctelor de intersectie dintre doua linii paralele situate in acelasi plan.Daca liniile paralele se intalnesc, se intersecteaza la infinit, atunci, acolo, in infinit, multimea vida explodeaza in manifestare. O data constientizata apartenenta la Intreg, timpul e anulat, iar spatiul se elibereaza de enorma presiune a vidului.

    Like

  4. Nautilus Says:

    Ceea ce zici nu are cum sa capete aspectul unei aberatii. De fapt, e mai coerent decat ce am scris eu.

    ***

    Timpul nu trebuie “subapreciat”. In timp, in istorie s-a intrupat Cuvantul.
    Iar Matematica are incapacitatea de a nu (putea?) concepe cu adevarat Timpul.

    Din punct de vedere matematic propozitiile “Orice triunghi cu 4 laturi este verde” sau “Orice triunghi cu 4 laturi este albastru” pot fi simultane si se pot “spune” oricand.
    Dar nu este asa. Asta am spus in mesajul initial.

    Intrebarea este daca Timpul ordoneaza si altceva decat lucrurile care nu exista.

    ***

    Cine poate privi din perspectiva Intregului? In afara de Intreg, nu stiu pe nimeni sa poata face asta.
    Cate “absente acute” sau “non-identitati” exista? Din cate germineaza manifestarile?

    Cred ca punctul de la infinit se substituie multimii vide. Din el, nu din multimea vida germineaza manifestarile. Iar aceasta substituire are loc in Timp, cel cu “T” mare.

    ***

    Vorbim despre lucruri care, luate cat se poate de serios, au facut ca oameni sa fie anatemizati, excomunicati ori arsi pe rug.
    Asa incat apreciez si secolul 21, timpul nostru (oarecum) 🙂

    Like

  5. Nautilus Says:

    Timpul acestei lumi ordoneaza multimea vida; “ordoneaza in gol”.

    Intr-o lume ideala, aceasta “ordonare in gol” devine o “ordine in sine”.
    In lumea in care propozitiile au o singura valoare de adevar.

    (Aceasta unica valoare de adevar va fi Adevaratul (fara fals), pentru ca falsul fara adevar este de neconceput.)

    Like

  6. cristia Says:

    Subevaluez un pic timpul, recunosc. Imi da o stare de bine sa il reconsider din perspectiva unui Dincolo, unde o sa cada din drepturi. Nu am obraznicia sa afirm ca privesc din perspectiva Intregului, nu am sa o fac oficial 🙂 😀 ca sa nu isterizez pe unul si pe altul, dar macar iti marturisesc ca simt natura iluzorie a timpului. Pedeapsa nu va intarzia sa imi soseasca, sunt convinsa de asta, dar pe moment ma bucur.

    Absentele acute si non-identitatile sunt in numar infinit, sunt pasibile de a deveni posibilitati de manifestare (si aici ma vad nevoita sa iti dau dreptate, ca din Infinit germineaza manifestarile, acelea care aici sunt doar elemente ale multimii vide).
    Exista o punte de legatura intre Marele Timp si timpul de aici? Absolut. “Timpul acestei lumi ordoneaza multimea vida” iar Marele Timp coordoneaza timpul acestei lumi, fiindca il contine. Schema timpului de aici e permisiva si supusa Marelui Timp, ca instrument in mainile Celui fara de inceput. Probabil ca datorita acestei punti de legatura, acestei posibilitati de transfer intre cele doua, mai strabate pana la noi cate o “imagine” a Intregului si probabil ca tot prin puntea asta de legatura nimicul poate fi convertit intr-un ceva anume, chiar si aici.

    In rest, nu ma pronunt, admir doar puterea ta de patrundere in esenta subtila a ceea ce este. Aici sau in lumea ideala. Multumesc pentru niste confirmari..

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


%d bloggers like this: