Exista scrieri care vor sa isi anihileze cititorul; care il conduc la o contradictie cu propria lui conditie de cititor. Cel aflat in contradictie este de fapt scriitorul ; scrierea este un act de veneratie auto-anihilant. In plus, el vrea sa isi extinda contradictia si asupra semenilor sai, cititorii, din veneratie, pentru a o absolutiza si a avea prioritate in imperiul ei.

Este fie o extindere directa a contradictiei, prin comunicarea “de la egal la egal” cu cititorul, fie o extindere asumata personal, prin comunicarea “didactica”.

In fapt, e o falsa contradictie; dintre cei doi termeni contrari, unul este real, autentic, iar celalalt e doar o conventie, o pretentie fara sens, plasata strategic in scopul de a crea contradictia (aparenta).

*

La polul opus sunt scrierile comode ca un sarpe constrictor; care restrang mereu spatiul in care nu te misti , cucerindu-l treptat.

3 Responses to “”

  1. 03gg Says:

    mișto!!
    ce decretezi tu aici se dorește o comunicare lejeră a ideilor sau varianta didactică?
    (voiam să știu cum funcționau lucrurile acum aproape 10 ani și am început să-mi fac temele 🙂 )

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


%d bloggers like this: